Sunday 17 July 2011

Despre...

N-am incercat niciodata sa schimb lumea,intotdeauna m-am mulat dupa regulile ei.Insa am realizat ca nu a fost,nu este si nu va fi niciodata suficient.Pentru o buna armonie e nevoie de ignoranta reciproca.

Cel care minte pentru a-si apara cauza va trai cu sentimentul ca este cea mai sincera persoana,va crede atat de mult in minciunile lui  pana cand va le va avea intiparite in minte.Ajuns la acest nivel,nu va mai avea niciodata nevoie de niciun adevar,decat de o minciuna bine pusa la punct pentru a-si satisface falsele dorinte,falsa existenta.

Gradul de suportabilitate al adevarului depinde de masura cu care te-ai obisnuit sa-l folosesti pe parcursul vietii.Nu-i spune unui prost ca e destept,cu timpul va crede asta si va ajunge sa se comporte ca atare.Adevarul e coplesitor in imediat dar inaltator in absolut.

Saturday 9 July 2011

Nimeni,nimic,niciodata,nu pot!

Nu m-am multumit niciodata cu calea de mijloc,cu compromisul.Intotdeauna am vrut clipa suprema,extazul sau,dupa caz agonia in stare pura,Am vrut totul,de aici dorinta mea pentru nimic.

Incapacitatea de a simti nu este cauzata de lipsa de iubire ci de iubirea in exces,totul comportandu-se astfel ca doi magneti uniti in accesi poli.

Trebuie sa-ti fi pasat foarte mult de ceilalti pentru ca mai apoi sa devii insesibil fata de orice drama.

Uitarea absoluta si somnul bizar-iata armele cele mai de temut impotriva plictisului cotidian. Fara folos sa te angajezi in vreun proiect,fara folos sa incerci viata sociala,toate duc doar la uitarea conditiei de moment.Revenirea la o clipa te singuratete aduce totul in prim-plan,mult mai accentuat.

Andru plangand

Trec prin starea acestui suflet
posibile existente-
un năvod mortal ce smulge in sus
totul,lăsand numai absenţe.

Las locului aceasta infăţişare
şi o adorm,şi o îngheţ,si ţin
în pura suspendare
a celor care n-au venit si vin.

Nimic nu rămane el însuşi mai mult
decat o foarte singură dată.
Nu sunt vinovat că trăiesc
într-o lume întruna schimbată.

Numai un gand dacă-l întorc,de la tine,
nu mai regăsesc apoi,înapoia-mi,nimic.
Depun mărturie-n genunchi despre-aceasta,
cuvinte pentru nici o ureche ridic.

Decade piatra în inima mea,
răman în centrul unor margini ce se schimba.
Desigur, eu sunt un cuvant
adormit la tine pe limbă.

                                                                                             Nichita Stănescu

Sunday 3 July 2011

Come as you are...as I want you to be

Fii melodia cu care sa-mi cant lumea,
Fii candela care sa-mi lumineze existenta,
Fii ceasul care sa ma trezeasca din agonie,
Fii gandul care ma pune in miscare,
Fii amintirea care ma leaga de viata,
Fii prima raza dupa eclipsa,
Fii ultimul cuvant la apocalipsa,
Fii poemul meu nescris.